Un motiv sănătos pentru care n-aş merge la înmormântarea lui Michael Jackson.

Posted on July 5, 2009
Filed Under Enăchisme | Leave a Comment

De asta, lasă că ştiu eu, am văzut la TV:

Pornul şi laptele.

Posted on June 28, 2009
Filed Under Oameni româneşti, Ţara lu' Peşte | 1 Comment

Cati Andronescu a decis să pună capăt operaţiunii Cornul şi Laptele din şcoli, pe care să o continue, eventual, doar în zonele sărace ale ţării. În primul rând, aş ţine să precizez că, mai degrabă, copiii din ziua de azi au nevoie de porn şi lapte (laptele pentru calciu, dar asta-i altă discuţie, iar tu ai o minte bolnavă). Sau, de ce nu, o ciorbiţă acră de burtă ar merge mai bine dimineaţa, să se dreagă după o noapte de beţie. Însă, pentru că sunt un om responsabil, nu voi face toate aceste glume, şi mă voi întreba. Iar, şi iar, şi iar, până îmi dă cineva un răspuns, cât de mic, un răspunsel, un răspunsuţ, un răspunsic, ceva.

Măi frate, cum mama naibii ajungem noi românii la discuţiile astea? Cât de iraţionali am devenit în ultimii ani? Stăm şi ne scărpinăm în c…ap şi ne întrebăm: domne, cum o fi bine, să dăm corn şi lapte la toţi copiii, să dăm doar la săraci, să dăm doar în judeţele sărace, sau cum să facem să fie bine? La fel şi cu calculatoarele cumpărate pentru elevi, aceeaşi discuţie care pare purtată de un nebun cu ochi sticloşi cu el însuşi.

Uite, mi-e milă de guvernele lu’ peşte oceanic marinat, şi le dau eu soluţia. Gratis. ÎNTREBAŢI, BĂ! Trimiteţi dracului învăţătorul, unde e cazul, sau dirigintele, unde se aplică, să întrebe copiii, sau, şi mai bine, părinţii: bă, vrei să halească fiu-tău corn cu lapte? Nu vrei? Dar ce vrei, porn şi droguri? Calculator are?

Şi la sfârşit, tragem linie pe dedesupt, cum spunea fostul meu profesor de matematică în generală, ilustrul generator de culegeri Ghioca, şi adunăm: bă, ne trebe douăsuteunşpemiitreisutetreişpatru calculatoare, sau cornuri, sau pornuri, sau jointuri, sau ce mai consumă ăştia mici acuma. De ce e atât de greu? De ce trebuie să plătească mereu Enache, acest tâmpit veşnic plătitor de tâmpenii, toate tâmpeniile? Pe cuvântul meu dacă înţeleg. De ce nu întrebăm cine are nevoie şi cine nu, să avem o situaţie, să ştim ce avem de cumpărat sau, dimpotrivă, unde putem să economisim bani? Domnu’ Boc, nu e bine, domne, să avem nişte bani puşi deoparte, pentru situaţii de criză? Dacă, Doamne fereşte, se îmbolnăveşte vreun membru al familiei matale, nu e bine domne să fie spitalele pregătite să pună omul pe picioare? N-are legătură, aşa-i? Râzi ca Bocu’. Că numai proştii se tratează în România. Şmecherii se tratează în Elveţia, cu bani ciordiţi din vândut corn şi lapte prin şcoli, înghiţi-v-ar pământul cu tot cu lăcomie…

Revoluţia în Slătioara.

Posted on June 25, 2009
Filed Under Enăchisme, Oameni româneşti | 2 Comments

Astăzi aş vrea să împărtăşesc cu voi o poveste tare dragă mie, foarte reală, şi anume cum s-a desfăşurat Loviluţia din ‘89 în Slătioara, lângă Horezu. Pentru cei care nu ştiu, maestrul Dinu Săraru, autorul celebrului roman despre nişte ţărani “Nişte ţărani”, s-a născut şi a crescut în Slătioara, unde încă mai are casa părintească.

Ei bine, la Revoluţie, nişte tineri revoluţionari care voiau să revoluţioneze s-au căcat pe pragul casei maestrului Dinu Săraru, lăsând la locul faptei un bilet, pe care scria “Nişte ţărani”.

Nu mă remuşca, boierule.

Posted on June 20, 2009
Filed Under Enăchisme | 2 Comments

Cum adică remușcări? Adică există muşcări şi remuşcări? Adică dacă ai avut parte de a fi muşcat, vei fi remuşcat, şi asta înseamă că ăla va avea remuşcări? Mai multe? Adică vei fi remuşcat de mai multe ori? Nu ştiu bă, întreb şi eu.

Enache e SUA.

Posted on June 17, 2009
Filed Under Enăchisme | 10 Comments

He-Enache: Pachetul ăla de țigări e al meu.
She-Enache: Cum să fie al tău? Tu ți-ai fumat pachetul, ăla e al meu.
He-Enache: Știu că mi-am fumat pachetul, dar am decis că ăla e tot al meu.
She-Enache: Faci ca SUA?

YES, WE CAN’T!

Posted on June 16, 2009
Filed Under Oameni româneşti, Ţara lu' Peşte | 3 Comments

Îmi spunea cineva, la un moment dat, că una dintre trăsăturile predominante ale românului este faptul că, dacă-i ceri să facă ceva, o să vină de fiecare dată cu 100 de scuze pentru care lucrul ăla nu poate fi făcut, dar fără nici o soluţie.

Aş mai scrie la chestia asta, dar nu pot pentru că iaurtul n-are oase, plus că nu mai am baterie la laptop, deşi e-n priză, iar Internetul merge greu, că e marţi. Da, final previzibil. Fuck you too.

Băsescu, căpitan de plai.

Posted on June 14, 2009
Filed Under Oameni româneşti, Ţara lu' Peşte | Leave a Comment

Ok, am înţeles, sărim peste faptul că Băsescu e un inconştient şi un habarnam şi că dă semnale proaste în piaţă când spune că intrăm în recesiune, bine, sărim şi peste faptul că el şi clica lui au semnat acordul cu FMI, ceea ce presupune recesiune ASUMATĂ, şi că vinde asta drept breaking news, fie, mă învoiesc să nu vorbesc nici despre ipocrizia de a cere bani de salarii pentru militari, când ai cerut tăierea cheltuielilor de personal şi ăia săracii sunt singurii la care s-au şi tăiat sporurile (ca la aia cu profesorii, a ieşit prima oară să urle că Guvernul Tăriceanu e inconştient şi că nu sunt bani de salarii, şi imediat după a ieşit că să se dea bani la profesori, că ce e bătaia asta de joc), în regulă, trecem şi peste faptul că se bagă peste BNR, că doar toată lumea s-a născut guvernator şi înţelege pârghiile care controlează macroeconomia. Nici măcar n-am să spun că ieşirile lui Băsescu îmi dau impresia unui beţiv care se bălăngăne pe un culoar, încercând să nimerească propriul apartament, dar nimerind mereu, nehotărât, nesigur şi frecând pereţii, peste vecini. Ba chiar peste unii de mai multe ori în aceeaşi seară.

Bă, ceea ce mă intrigă pe mine sunt titlurile pe care le văd şi le aud toată ziulica pe TV: preşedintele Băsescu i-a mustrat pe miniştri, i-a urecheat pe miniştri, i-a muştruluit pe miniştri, i-a dojenit pe miniştri, şi aşa mai departe. Cum vine asta? Adică Băsescu e un fel de tătic, o tătucă, un tătâne, un părinte sever şi înţelept al naţiunii, un bătrân cu barbă albă care stă pe vârf de munte în lotus, lăsând toată informaţia din lume să pătrundă, mustind, în trupu-i, şi care se pogoară din când în când să dojenească, să urechească, să muştruluiască, să mustre, să apostrofeze pulimea?

“Deci, lucrurile stau AŞA şi AŞA, tâmpiţeilor, deci trebuie să faceţi aia şi ailaltă, vreau să vă atrag atenţia asupra ăleia, în special, acolo e pericolul, şi în general trebuie să vă feriţi de chestia aia”.

Bă, fii căpitanul nostru!

Hai să sărim la concluzii ca Jordan la coş.

Posted on June 10, 2009
Filed Under Enăchisme | 5 Comments

Mor de dragul băgătorilor în seamă de pe Discovery. Vine orice berbec şi îşi face un documentar, să spunem, pe tema războiului din Afganistan. Te-ai aştepta să vezi un documentar despre, să spunem, războiul din Afganistan, este? FALS!!! Ai documentar de o oră despre ce simte şi ce crede dobitocul care prezintă. Da, dar Enache, titlul documentarului este războiul din Afganistan, şi am crezut că… GURA!!! Te uiţi la ăla, şi îţi place. AM ZIS ÎŢI PLACE!!!

“Când pui echipamentul pe tine, te gândeşti la casă”, spune bursucul-războinic, care a văzut război la viaţa lui cam cât am văzut eu onestitate şi bun simţ în politica românească. Să mori tu? E clar, dacă aşa se gândeşte luptătorul cu scabia, aşa se gândesc toţi. NU ÎNCAPE ÎNDOIALĂ, AM ZIS!!!

“Stăteam în avion şi mă gândeam că… Şi atunci, am simţit că…” Băi, deci băi, onanistule. Nu interesează pe nimeni ce gândeşti tu sau ce simţi tu. Mă irită cumplit ăştia care abuzează de televiziune precum Michael Jackson de ăla micu’ din Singur Acasă. Cum se văd cu scroafa-n copac, cum încep să se spargă în figuri, ca ţărănuşii, că el e la televizor, deci e important şi lumea vrea să vadă şi să audă ce are el de spus. Măi cocoşat mic şi pueril, singura chestie prin care poţi să te faci tu interesant şi plăcut este să fugi prin faţa camerei ca o găină fără cap, în timp ce talibanii se distrează alergându-te să te violeze după ce-ţi dau foc. AM ZIS DUPĂ!!!

Am mai văzut un documentar, tot pe Discovery, în care veniseră nişte reputaţi arheologi (da, fac mişto, erau nişte tâmpiţi) şi săpau pe nu-mai-ştiu-unde-dracu’. Şi găsesc un schelet mititel şi imediat se reped ca o ştiucă hulpavă la oscilantă (ăsta e termen de mare pescar, mi-a spus mie un expert Marin, Adi Marin): “Domne, deci aici trăiau oameni mici de înălţime”. Am aşteptat, uluit, să aducă argumente, să explice cum au ajuns ei la concluzia aia, că poate mai găsiseră ceva pe-acolo, alte scheletuţe sau ceva. Mă gândeam ce concluzie or trage urmaşii ăstora când vor găsi scheletul lui Ghiţă Mureşan la Pucioasa. NIET!!! AM ZIS CĂ AICI ERA O PUZDERIE DE MIDGEŢI!!! GURA!!!

Asta cu scheletuţele s-ar putea să o mai fi povestit cândva pe blog, dar nu mai ţin minte dacă am făcut-o sau nu, pentru că sunt senil, şi mi-e şi lene să caut. Aşa că dacă am mai povestit, MAI NA O DATĂ!!! GURA!!!

Ospătar, doua diazepame la băiatu’!

Posted on June 10, 2009
Filed Under Enăchisme | 1 Comment

Super idee via Bămselul (Bămselul este un personaj legendar de legendă şi fabulos de fabulă, cu care vom face cunoştinţă mai îndeaproape deoarece vom cita mai des frământările sale interioare):

Deci, ar trebui să i se propună lui Vadim, deci, să se împrumute de la OTP, deci, să-şi sponsorizeze campania la prezidenţiale, deci, şi după aia să spună că e bancă ungurească şi că el nu le mai dă, deci, banii înapoi. Deci.

Vine anul 2000, când vor fi mai mulţi copii…

Posted on June 10, 2009
Filed Under Măiaştri | Leave a Comment

Ei bine, Michael Jackson a cerut. Ce a cerut Megastarul? Simplu. A cerut un cor de copii pentru cele 50 de concerte pe care le va susţine la Londra, anunţă NewsIn. Dar a mai cerut ceva. Ce-o mai fi cerut Ăl Mai Megastar? Bani? Acţiuni la Sidex? Bijuterii din kriptonită cu care să-l omoare pe Superman, singurul care stă în calea planului său de dominaţie mondială? Nu bre, ho. A cerut şase toboşari de paradă fără barbă. Da, ai citit bine. Da, tu, cu tine vorbesc. Şase toboşari fără barbă, am spus. Din ceea ce ar mai putea cere Gigastarul aş enumera: o barcă cu motor plină ochi cu spaghete, şase pitici de grădină cu un ochi şi cu ţâţe, şase vaci de lapte tunse mohawk şi cu cercel în buză, şase ciocănitori fără cioc (deci cu ochii vineţi şi capul spart), şase pantofi pentru piciorul stâng proaspăt bărbieriţi, şase ouă de lebădă neagră solistă de hip-hop, şase maşini de cusut din secolul XVII (şaptişpe fir-ar a dracului de şcoală), şase pompieri în flăcări sau şase apaşi îndopaţi cu papanaşi şi gulaşi (da, e fără ultimul i, mamă ce m-ai prins, bravo, ai fost vigilent/ă).

keep looking »